Review

O luam in ordinea intamplarilor.

Mi-a mai fost inca odata confirmat faptul ca 'Politia Romana e prosti'. Acum 2 saptamani, daca imi aduc aminte bine, eram cu un amic la munca. La munca la el, adica distribuitor de marfa. Neavand ce sa prestez acasa sau oriunde altundeva pe geru' asta, am plecat cu el. La modu', mai vad si eu peisajele imprejurimilor Bucurestiului. La un moment dat vedem o masina pe camp. Am incetinit, am oprit, am coborat asta pentru ca observasem o silueta ce nu se misca. Coboram langa masina (strada era ridicata cam la un metru si ceva de camp) deschidem portiera si spre usurarea noastra silueta ce avea sa fie o femeie la vreo 50 - 60 ani misca. Pe bancheta din spate, o pustoaica la vreo 17 - 18 ani. Masina se rasturnase, se rostogolise, insa motoru' mai mergea. Nici nu am apucat bine sa intram in vorba cu cele doua - care apropo nu vorbeau romana, erau bulgaroaice cel mai probabil - ca apare un echipaj de la Politia Rutiera si au inceput sa ne ia la intrebari si sa ne goneasca de acolo, spunandu-ne ca soferu' e la sectie si trebuie sa apara. Am ascultat curcanii si ne-am continuat drumu'.

Tot in acea zi mi-a mai fost comfirmat, la fel, inca odata cum ca romanu' de rand nu e nici pe departe solidar asa cum se crede. De ce ?! Pai dupa plecarea noastra de la locul accidentului, cam la 30 de minute ditanta, undeva in mijlocul pustiului, oarecum, intre camp si padure, la vreo 70 sau poate mai bine de km de Bucuresti, o patim noi. Gen s-a rupt cardanu' masinii. Era a firmei si fara sa mai proveace alte pagube, amicu' a hotarat sa ramen pe loc sa asteptam colegii lui de munca. Bai si-am asteptat, si-am asteptat, timp in care masini treceau si treceau, da' ai dracu' daca s-a oprit unu sa vada daca suntem ok. Dupa 4 - 5 ore de asteptare, inghetati (norocu' nostru a fost ca nu era zapada asta atunci, ca altfel, vorba unui amic, 'o sugeam pe biscuiti') vin colegii. Legam cardanu', intoarcem balena de masina impingand, o legam de una mai mica si dai si pleaca. Zic 'Doamne bine ca am scapat, hai acasa ca mor de foame gen'. Si ce crezi ?! Nici nu apucam sa mergem 15 minute ca se rupe legatura din nou. Si trebuit sa ne oprim din nou sa ridicam masina pe cric, sa legam din nou si asta de vreo 3 - 4 ori. In fine in final am ajuns si acasa, dupa ore si ore de dardait.
Deci ideea ce am reusit sa mi-o formez, e ca romanu' nostru, omu' de rand, in fine, e solidar doar daca apare la TV, in rest nimic.

De azi pot spune: "Six down, one to go!". Da' asta zau ca e cireasa. E cel mai al dracu', mai greu, mai stresant, mai asa si asa si pe dincolo examen din toate. Fac un apel catre 'bafta', 'noroc' si altele asemanate acestora. DACA EXISTATI CU ADEVARAT, ARATATI-VA, ACUM E MOMENTUL VOSTRU!

2 comentarii:

hayliehayl 28 ianuarie 2010, 13:05  

da. pai clar:)) oamenilor nostri le trebuie o motivare....data doar de camera de filmat. asa ca sa se creada si ei saritori

fata din umbra 28 ianuarie 2010, 15:43  

sa nu generalizam..

Trimiteți un comentariu

A apărut o eroare în acest obiect gadget
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Search here

Follow by Email

A apărut o eroare în acest obiect gadget

About...

Persoane interesate